Tot de la Irina e si " Lunea casatoriei". M-au bucurat mult postarile ei si mi-au adus lumina in negura parerilor preconcepute cu privire la ceea ce inseamna sau poate insemna o casnicie .
Asadar scriu aceste randuri din iubire pentru sotul meu,dar si din dragoste pentru tot ceea ce inseamna pentru mine Taina casatoriei. Si poate,cine stie, candva, o fata cum eram eu candva ,va avea nevoie de ele.
Fac parte din fetele carora li s-a spus mereu ca barbatii sunt niste fiinte total opuse "noua" - niste brute. Niste...niste....niste! Si lista poate continua asa,la nesfarsit, indrugand verzi si uscate.
Pe de alta parte, vedeam in jurul meu fete si femei care isi bazau intreaga existenta pe existenta unui barbat, de iubirea caruia depindea intreaga lor viata.
Adolescenta fiind, oscilam si eu mereu intre cele doua, nestiind din tabara cui fac parte.
A inceput apoi frumoasa perioada a studentiei si anii rodnici petrecuti langa parintele meu drag, parintele Ciprian Negreanu. Ne invata parintele despre jertfelnicie, despre rabdare, despre rugaciune si viata traita intru Hristos, prin tot ceea ce insemna el si tot ceea ce il inconjura. Ne invata mai mult parca prin studentii si oamenii ce il cautau mereu, sau poate mai mult prin cuvintele si privirea calda si senina. Ne invata despre Dragoste, prin tot ceea ce insemna viata in bisericuta mica din campusul studentesc .
Desi eram colegi la facultate, niciodata nu imi imaginasem ca baiatul tacut si blond, cu ochii verzi, baiatul acela stangaci ce tocmai venise de pe mealeaguri atat de straine mie , imi va deveni vreodata, cel mai aproape aproape al meu. Si totusi azi, dupa multe batalii castigate sau pierdute, impartim o soarta amandoi. Impartim bucatica de paine si bucatica de durere, impartim binecuvantarile si lacrimile.
E asa de frumos sa stii ca te-ai inselat ! Sa stii ca nu e adevarat ca trebuie ca lumea sa fie impartita in doua, "noi " si "ei", si sa stii ca nici intreaga ta fericire nu sta in mana unui singur om !
Acum avem impreuna trei fetite minunate, zglobii si gurese , curajoase si vesele . E greu uneori. Dar e atat de frumos ...
Asadar scriu aceste randuri din iubire pentru sotul meu,dar si din dragoste pentru tot ceea ce inseamna pentru mine Taina casatoriei. Si poate,cine stie, candva, o fata cum eram eu candva ,va avea nevoie de ele.
Fac parte din fetele carora li s-a spus mereu ca barbatii sunt niste fiinte total opuse "noua" - niste brute. Niste...niste....niste! Si lista poate continua asa,la nesfarsit, indrugand verzi si uscate.
Pe de alta parte, vedeam in jurul meu fete si femei care isi bazau intreaga existenta pe existenta unui barbat, de iubirea caruia depindea intreaga lor viata.
Adolescenta fiind, oscilam si eu mereu intre cele doua, nestiind din tabara cui fac parte.
A inceput apoi frumoasa perioada a studentiei si anii rodnici petrecuti langa parintele meu drag, parintele Ciprian Negreanu. Ne invata parintele despre jertfelnicie, despre rabdare, despre rugaciune si viata traita intru Hristos, prin tot ceea ce insemna el si tot ceea ce il inconjura. Ne invata mai mult parca prin studentii si oamenii ce il cautau mereu, sau poate mai mult prin cuvintele si privirea calda si senina. Ne invata despre Dragoste, prin tot ceea ce insemna viata in bisericuta mica din campusul studentesc .
Desi eram colegi la facultate, niciodata nu imi imaginasem ca baiatul tacut si blond, cu ochii verzi, baiatul acela stangaci ce tocmai venise de pe mealeaguri atat de straine mie , imi va deveni vreodata, cel mai aproape aproape al meu. Si totusi azi, dupa multe batalii castigate sau pierdute, impartim o soarta amandoi. Impartim bucatica de paine si bucatica de durere, impartim binecuvantarile si lacrimile.
E asa de frumos sa stii ca te-ai inselat ! Sa stii ca nu e adevarat ca trebuie ca lumea sa fie impartita in doua, "noi " si "ei", si sa stii ca nici intreaga ta fericire nu sta in mana unui singur om !
Acum avem impreuna trei fetite minunate, zglobii si gurese , curajoase si vesele . E greu uneori. Dar e atat de frumos ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu